Cazuri tarzi ( D A P )

- Am intuit candva un lucru mare
Dar am crezut ca este vis si l-am lasat la soare
Apoi am tot sperat marea cu stele
Pana ce speranta a murit odata cu ele.

- Da! Si eu am crezut ca sunt bolnava
Dar cred ca asa a fost, deoarece am fost spitalizata
Apoi nu am crezut ca am ce mi se spune
Pana am ajuns sa fiu perfect sanatoasa.

- La mine-i si mai bine! Eu am crezut ca mor fara " iubirea vietii "
Dar am trait, ca trebuia, si am cunoscut pe cineva anume
Apoi nu am mai vrut sa mor si sa raman in asta lume
Pana am ajuns sa realizez ca imi traiesc iubirea vietii.

- Eu, cand sofam, am omorat un caine
Dar am sperat ca este viu si ca a scapat
Apoi am realizat ca este mort pe bune
Pana am constientizat ca eu nu am scapat de fapt.

- Eu m-am distrat in viata asta atat de tare...
Dar am crezut ca asta nu va avea nici o urmare
Apoi, deodata, am vazut ca sunt batrana si nu am nimic
Pana am ajuns sa innebunesc si m-am imbolnavit.

- O! Nu-i asa! Nu e asa deloc!
Pentru ca eu nu m-am distrat, doar am muncit si invatat cam peste tot
Dar intr-o zi am realizat ca am imbatranit si n-am nimic
Pana am ajuns sa-mi para rau ca viata eu nu mi-am trait.

- Asa e! Eu am multe amintiri cu mine
Dar ele imi faceau si rau, nu numai bine
Apoi am inceput sa stiu ca nu pot sa traiesc din nou
Pana am ajuns sa le inteleg si sa traiesc din ele mereu.

- Da! Pentru ca visele lasate la soare
Candva s-au implinit, intelegand ca totul trebuia sa aiba o urmare
- Si apoi, tot ce am crezut ca vine - a venit
Indiferent ca a fost de bine sau de rau - asa cum am prevestit!

- Pentru ca " de ce ti-e frica nu scapi niciodata "!
- Asa cum ce-ti doresti vine mereu, chiar daca cu o alta fata!
- Ce bine ca am inteles mai multe acum!
- Si ce pacat ca n-am stiut atunci si am suferit degeaba treisferturi din drum!