Petala de roua inmuiata in amurg
Sta agatata in imaginea ochiului meu
E seva ce iese cand rana a aparut
Si picatura de ploaie agatata de ciobul codrului
Din feeria lacrimii ce curge plapand
Poate sa fie o adiere existenta
Poate sa fie un dat inedit
Poate sa fie o matafora aparenta
Sau poate sa fie chiar ce tu ai gandit
Intr-o viata variabila de al tau destin relativ prevestit
Cand vezi picatura poate sa fie orice
Si roua si ploaie si lacrimi in totalitatea finita
Caci diferenta o face creierul ce percepe obtuz
Ce codul din suma ereditara i-o spune
Trista limitare ce nu te lasa sa percepi existand in infinit.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu